"Cine se uită în exterior, visează. Cine se uită în interior, se trezește!" Karl Gustav Jung
Rețeta fericirii e scrisă în ADN
Rețeta fericirii e scrisă în ADN

Rețeta fericirii e scrisă în ADN

happiness

Ingrediente:

o măsură stimă de sine perfect echilibrată,

o măsură relații sociale solide,

1/2 măsură statut social la nivelul așteptărilor.

Se adaugă după gust:

succes,

o linguriță de auto-apreciere,

o ploaie de divertisment,

Modalitate de preparare:

Se amestecă toate cu multă muncă și perseverență, se lasă câțiva ani să se maturizeze emoțional și se coc la temperatură corpului până când rezultatul e complet satisfăcător.

Conceptul de fericire e discutat și rediscutat în fiecare cultură, în fiecare religie și fiecare credință în parte. Acest amalgam de definiții ne fac să ne întrebăm ce este fericirea de fapt?
Dacă stăm bine și ne gândim, fiecare dintre noi am experimentat o stare de extaz cel puțin o data în viață. Dar este această stare de extaz în fond fericire?

Nu cumva am pierdut pe parcursul timpului nuanța senzației de a fi fericiți?

Propun un exercițiu de imaginație în care, să luăm o secundă din viață noastră și cu ochii închiși să ne imaginăm că suntem fericiți. Nu contează contextul, nici măcar perioada, contează să analizăm starea.
Starea pe care o căutăm este cea de împlinire. Acel sentiment “de bine” marchează într-adevăr ceea ce supra-numim fericire. E momentul în care privim în jurul nostru și suntem satisfăcuți de tot ce am reușit să construim.

Reducând acest concept la sine ne găsim centrați pe auto-apreciere.

Care sunt factorii ce, adunați ne dau acest sentiment?
Primul este legat de felul în care ne percepem. Stima de sine vine din aprecierea propriilor calități, acceptarea limitărilor, evaluarea corecta a slăbiciunilor și a defectelor, cu scopul îmbunătățirii lor, din respectul pe care ni-l acordăm și echilibrul cu care tratăm situațiile în care suntem implicați. Atât auto-aprecierea cât și auto-critica influențează felul în care ne percepem, condiția principala fiind autocompensarea.

Relațiile sociale sunt un al doilea factor important în ecuația noastră. Fie că vorbim despre relațiile familiale (părinți, copii, rude), cele amoroase (cuplu, căsătorie), de amiciție ori prietenie, precum și cele profesionale, toate ne oferă sentimentul de apartenență. Ele ne consumă și ne umplu de energie, ne preocupă și ne susțin. Ca ființe sociale (ce suntem) inter-relaționarea cu persoanele din cercul nostru social, ne influențează afectiv. Relațiile solide, bazate pe aceleași principii și valori, ce au o traiectorie bună de desfășurare, contribuie activ la starea noastră de fericire. Spre exemplu, o căsătorie bazata pe afecțiune, unde comunicarea este bună, respectul și susținerea sunt valori bazale, o putem numi o relație fericită.

Statutul social în rețeta noastră nu are o pondere atât de mare ca celelalte două “ingrediente”. Motivul pentru care am ales această proporție este faptul că, oricât de mult ne motivează, oricât de mult tânjim să-l atingem, rareori suntem pe deplin mulțumiți de el. Sunt cazuri în care acesta poate să fie complet exclus din discuție. Când spun “statut social” mă refer la locul pe care o persoană îl ocupă într-o anumită structură organizată, la un moment dat. Un alt argument este faptul că îl privim diferit în fiecare etapă a vieții, de aceea îl vom considera un element flexibil când vorbim de starea de fericire.

Urmează succesul, divertismentul și maturizarea emoțională.

Toate acestea sunt în proporții mici, sporadice pentru că, chiar dacă reprezintă elemente importante, au un statut tranzitoriu și se manifesta la  intensități diferite.

 Succesul vine din felul în care este perceput produsul muncii noastre. Dacă depunem suficient de multă energie și determinare în ceea ce dorim să realizăm, de cele mai multe ori suntem recompensați cu aprecieri. Acestea ne determină să ne simțim mândrii de noi înșine. Divertismentul  consta în a face lucruri plăcute. A ne oferi momente ce să ne stimuleze senzații de bucurie, de plăcere, de răsfăț.

Nu în ultimul rând, maturizarea emoțională sau echilibrul afectiv ne ajută să raționalizăm fiecare situație în parte la adevărată ei valoare și intensitate. Ne susține în rezolvarea conflictelor atât interioare cât și exterioare și ne lasă să ne implicăm afectiv echilibrând energia pe care dorim să o depunem în acest sens.

Cum rămâne cu ADN-ul?

E destul de simplu. Așa cum legăturile cromozomiale dictează dezvoltarea noastră fizică, poartă informația parentală și ne determină evoluția celulară, în același fel modul în care ne percepem, relațiile inter-umane pe care le construim, energia și interesul pe care îl depunem în auto-dezvoltare dictează starea noastră de bine și ne oferă sau ne privează de sentimentul de fericire.

Din moment ce informația genetica ne susține în a realiza toate lucrurile pe care ni le propunem, tot ce ne rămâne de făcut este să ne evaluăm starea actuală și să reparăm/ajustam, dacă este nevoie, orice aspect ce stă în calea fericirii noastre.  Fie că o facem singuri sau avem nevoie de ajutor, fie că parcursul este unul ușor sau dificil, calitatea vieții noastre trebuie să fie obiectivul principal în lista proprie de priorități.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *